Cum poti sa ma parasesti
Cand doar la mine te gandesti,
Cum poti sa imi uiti privirea
Cand niciodata nu ti-ai dorit sa ratacesti iubirea?
Si precum salciei pe malul lacului
Asa ma lasi pe mine, in bataia vantului,
Lacrimand ca niciodata de-al tau dor
Precum norii, nici mie nu mi-este usor…
In suflet seninatate deloc nu este
Doar napastuirea ce ai lasat in urma ta,
Nu mai sunt zambeste pe chipul meu,
Doar lacrimi si suspine dupa chipul tau!
Iar viata de ar fi o minge,
As arunca-o departe, in lume –
Iubirea de ar fi o nuca,
As sparge-o, suferinte sa nu-mi mai aduca…
……………………………………………
Dar nu-i asa, nici viata nu e-o minge,
Nici dragostea o nuca nu prea pare,
Doar eu si tu in urma suferim
C-am fost atat de prosti si n-am stiut sa ne iubim.
Doar suferinta nu mi-o poate intelege, doar inima nu mi-o poate clinti, doar zambetul de mi l-ar misca, as face atatea cu viata mea!
Andrei Comanesteanul, astazi, 06,07.08
Se afișează postările cu eticheta poezie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta poezie. Afișați toate postările
duminică, 6 iulie 2008
vineri, 4 iulie 2008
Viata - o pata vesela-trista
iar daca luna apune si dragostea rasare...
steaua fericirii mi-este aproape,
tu departe, pierduta prin cuvinte,
eu aici, ratacit de adevar prin vise...
pe raul vesniciei a mai aparut un nume
e numele meu in carausia vietii,
o pata vesela-trista pe pierdeaua infinitului,
chip nelegiuit in dimensiuni necunoscute!
soare...a fost odinioara in zambetul meu,
am calatorit cu el pe aleea copilariei,
am depasit tristetile prin forte proprii,
am ajuns sa traiesc prin vise mereu!
viata...vesnic incununata de lacrimi, bucurii, tristeti...si nu in ultimul rand...dragoste!
steaua fericirii mi-este aproape,
tu departe, pierduta prin cuvinte,
eu aici, ratacit de adevar prin vise...
pe raul vesniciei a mai aparut un nume
e numele meu in carausia vietii,
o pata vesela-trista pe pierdeaua infinitului,
chip nelegiuit in dimensiuni necunoscute!
soare...a fost odinioara in zambetul meu,
am calatorit cu el pe aleea copilariei,
am depasit tristetile prin forte proprii,
am ajuns sa traiesc prin vise mereu!
viata...vesnic incununata de lacrimi, bucurii, tristeti...si nu in ultimul rand...dragoste!
Secretul iubirii
Secretul iubirii e-un vis rătăcit
Pe-o vale pustie şi-un singur trandafir,
Eterna durere ce-atârnă de-un fir,
Dorinţa cea mare a celui iubit.
Şi praful iubirii se cerne încet
Cu lacrimi udat, cu sentimente uscat,
Iar forma iubirii chiar inima o dă –
Oceanul fericirii – lacrimi şi zâmbete laolaltă!
Şi totu-i pustiu, nu ştii de nimica,
Doar dragostea-i sfântă, privirea ţi-e dragă,
Doar ochii cei dragi mimează bucuria –
Noi doi doar păşim întâlnind fericirea!
Secretul iubirii rămâne-o taină
Ce-n noapte se pierde, de stele-ocrotită,
O pagină pură din viaţa fiecăruia,
Fiţuica cea dragă ce tinerii îndrăgeau
Pe-o vale pustie şi-un singur trandafir,
Eterna durere ce-atârnă de-un fir,
Dorinţa cea mare a celui iubit.
Şi praful iubirii se cerne încet
Cu lacrimi udat, cu sentimente uscat,
Iar forma iubirii chiar inima o dă –
Oceanul fericirii – lacrimi şi zâmbete laolaltă!
Şi totu-i pustiu, nu ştii de nimica,
Doar dragostea-i sfântă, privirea ţi-e dragă,
Doar ochii cei dragi mimează bucuria –
Noi doi doar păşim întâlnind fericirea!
Secretul iubirii rămâne-o taină
Ce-n noapte se pierde, de stele-ocrotită,
O pagină pură din viaţa fiecăruia,
Fiţuica cea dragă ce tinerii îndrăgeau
marți, 24 iunie 2008
S-a dus si Sfantul cel din urma…
Nici un suflet ca al meu nu este,
Mai trist si pierdut, si nu zambeste,
Nici o lacrima mai rece ca a mea nu curge,
Mai trista si mai dureroasa cum e ea!
Nu e suferinta mai amara ca a mea,
Mai urata viata nu poate exista,
Nu e soare mai sinistru
Ca supararea din sufletul meu.
Nimic nu ma mai multumeste,
Nimic nu ma mai incanta,
Iubirea iar ma pierde,
Nimic nu mai pot crede!
Suflarea vietii mele
De azi va face-o pauza,
Va fi iar negricioasa
Precum noaptea printre stele!
Si ochii mei ce au orbit de-atata suparare
Nu vor mai dori sa vada iubire,
Nu vor mai dori sa creada-n omenire,
Nimic nu le va maid a vietuire…
Sunt trist, s-a dus si Sfantul cel din urma,
Ratacesc pe valurile nepasarii de acum,
Ma chinui cu trecutul ce-atata rau mi-a facut,
Ma chinui sa uit cat am iubit…
Mai trist si pierdut, si nu zambeste,
Nici o lacrima mai rece ca a mea nu curge,
Mai trista si mai dureroasa cum e ea!
Nu e suferinta mai amara ca a mea,
Mai urata viata nu poate exista,
Nu e soare mai sinistru
Ca supararea din sufletul meu.
Nimic nu ma mai multumeste,
Nimic nu ma mai incanta,
Iubirea iar ma pierde,
Nimic nu mai pot crede!
Suflarea vietii mele
De azi va face-o pauza,
Va fi iar negricioasa
Precum noaptea printre stele!
Si ochii mei ce au orbit de-atata suparare
Nu vor mai dori sa vada iubire,
Nu vor mai dori sa creada-n omenire,
Nimic nu le va maid a vietuire…
Sunt trist, s-a dus si Sfantul cel din urma,
Ratacesc pe valurile nepasarii de acum,
Ma chinui cu trecutul ce-atata rau mi-a facut,
Ma chinui sa uit cat am iubit…
miercuri, 18 iunie 2008
Batalie la primaria Iasului (de ras)
E oras de baza-n tara
Si bataia este mare,
Si se stie cu ardoare
Primar sa se-aleaga-n vara.
Ca e Gigi, ori ca-i Oprea
Pe ieseni nu-i mai incanta,
Caci ei vad cu suparare:
Ce se pune la bataie...
Si e clar ca nu ar face
Nici acela, si nici altul,
Toti promit ca vom ajunge
Un oras cum nu e altul.
Dar de unde, da-i tu banul,
Si-ai sa vezi ce e la anul,
Au uitat ce ne-au promis
Si-au sa ne ia doar in ras
Si bataia este mare,
Si se stie cu ardoare
Primar sa se-aleaga-n vara.
Ca e Gigi, ori ca-i Oprea
Pe ieseni nu-i mai incanta,
Caci ei vad cu suparare:
Ce se pune la bataie...
Si e clar ca nu ar face
Nici acela, si nici altul,
Toti promit ca vom ajunge
Un oras cum nu e altul.
Dar de unde, da-i tu banul,
Si-ai sa vezi ce e la anul,
Au uitat ce ne-au promis
Si-au sa ne ia doar in ras
luni, 21 aprilie 2008
Hoinar...
Printre stele am sa caut intruna
Pana voi gasi linistea sufletului,
Printre ganduri am sa hoinaresc de-acuma
Pentru ca m-ai dat uitarii.
Voi vizita momentele trecutului,
Voi alerga fiecare clipa frumoasa,
Impreuna vom fi iarasi
Chiar daca doar in vis si nu in viata.
Sunt vesel, tristetea se simte doar in voce,
Aceasta voce ce oricand o pot pierde si pe ea
La fel cum te-am pierdut pe tine,
Dar nu imi pasa atat cat in suflet va bate dragostea.
La urmari nu vreau sa gandesc,
Asa cum niciodata n-am sa pot sa te urasc,
M-ai lasat ca un pustnic in viata,
Singuratic si fara zambete pe fata.
Mi-ai rapit si ultima speranta de-a fi fericit
Si cat imi doream si eu sa cred ca sunt iubit,
Dar totul s-a dovedit a fi doar o iluzie,
Iluzie ce parca vrea sa-mi ataseze si-o perfuzie.
Si rad, atat mi-ar mai lipsi, perfuzia,
Si chiar ca pot sa zic ca sunt hoinar,
Un nimeni ratacind pe-acest pamant,
Un suflet ce se afla-ntr-un pahar.
Andrei Lazar (Comanesteanul) – astazi, 21.04.208
Pana voi gasi linistea sufletului,
Printre ganduri am sa hoinaresc de-acuma
Pentru ca m-ai dat uitarii.
Voi vizita momentele trecutului,
Voi alerga fiecare clipa frumoasa,
Impreuna vom fi iarasi
Chiar daca doar in vis si nu in viata.
Sunt vesel, tristetea se simte doar in voce,
Aceasta voce ce oricand o pot pierde si pe ea
La fel cum te-am pierdut pe tine,
Dar nu imi pasa atat cat in suflet va bate dragostea.
La urmari nu vreau sa gandesc,
Asa cum niciodata n-am sa pot sa te urasc,
M-ai lasat ca un pustnic in viata,
Singuratic si fara zambete pe fata.
Mi-ai rapit si ultima speranta de-a fi fericit
Si cat imi doream si eu sa cred ca sunt iubit,
Dar totul s-a dovedit a fi doar o iluzie,
Iluzie ce parca vrea sa-mi ataseze si-o perfuzie.
Si rad, atat mi-ar mai lipsi, perfuzia,
Si chiar ca pot sa zic ca sunt hoinar,
Un nimeni ratacind pe-acest pamant,
Un suflet ce se afla-ntr-un pahar.
Andrei Lazar (Comanesteanul) – astazi, 21.04.208
luni, 7 aprilie 2008
Ea …iubirea mea!
Intr-o clipa de iubire
Pe un strat de fericire
Stau si te privesc pe tine
Cum privesti si tu la mine!
Intr-un glas de randunica
Aflu despre-a mea iubita,
Vad pe cer ca pe o stea
Ce frumoasa-i fata mea!
Si departe, in desert,
Mi te vad ca pe-o cadana,
Esti draguta, asta-i cert,
Mai ceva decat o zana!!!
Iar la mare cand privesc
Vreau sa-ti zic ca te iubesc,
Si cand ochii mi-i stropesc
Parca vad ca nu visez!
Esti atata de aproape,
Intr-o casa, minunata,
Imi zambesti ca si un soare –
Insa esti si alintata!
………………………
Dara lumea o iubeste
Caci intr-una ea zambeste
Si pe toti chiar ii ajuta -
Parc-ar fi o mama Sfanta!!!
Cu dragoste, Andrei Comanesteanul, (Lazar) azi, 07.04.2008
Pe un strat de fericire
Stau si te privesc pe tine
Cum privesti si tu la mine!
Intr-un glas de randunica
Aflu despre-a mea iubita,
Vad pe cer ca pe o stea
Ce frumoasa-i fata mea!
Si departe, in desert,
Mi te vad ca pe-o cadana,
Esti draguta, asta-i cert,
Mai ceva decat o zana!!!
Iar la mare cand privesc
Vreau sa-ti zic ca te iubesc,
Si cand ochii mi-i stropesc
Parca vad ca nu visez!
Esti atata de aproape,
Intr-o casa, minunata,
Imi zambesti ca si un soare –
Insa esti si alintata!
………………………
Dara lumea o iubeste
Caci intr-una ea zambeste
Si pe toti chiar ii ajuta -
Parc-ar fi o mama Sfanta!!!
Cu dragoste, Andrei Comanesteanul, (Lazar) azi, 07.04.2008
luni, 31 martie 2008
Andrei Lazar (Comanesteanul)
Bibliografie:
Născut pe 10 noiembrie 1984, în Iaşi
Debut literar în revista liceului, cu poezii – înca din primul an de liceu – 1999.
Decembrie 2004, debut cu poezie pe un site local „La trandafirul proaspat” de unde este izgonit din anumite motive pe care le păstrează secret;
Ianuarie 2005 debut cu poezie pe „club literar poezia” - [http://incercariliterare.club.ro], club în care este membru activ şi în present.
Sfârşitul lunii februarie a anului 2005 i-a adus debutul literar pe site-ul de literatură www.poezie.ro, cu poezia “Sortirea”.
Scriitor romantic, a elogiat suferinţa şi iubirea aşa cum el însuşi a trăit-o.
Născut pe 10 noiembrie 1984, în Iaşi
Debut literar în revista liceului, cu poezii – înca din primul an de liceu – 1999.
Decembrie 2004, debut cu poezie pe un site local „La trandafirul proaspat” de unde este izgonit din anumite motive pe care le păstrează secret;
Ianuarie 2005 debut cu poezie pe „club literar poezia” - [http://incercariliterare.club.ro], club în care este membru activ şi în present.
Sfârşitul lunii februarie a anului 2005 i-a adus debutul literar pe site-ul de literatură www.poezie.ro, cu poezia “Sortirea”.
Scriitor romantic, a elogiat suferinţa şi iubirea aşa cum el însuşi a trăit-o.
De ieri, de azi – si mai mereu!!!
De ieri si pana azi iubirea m-a tot necajit,
Privirea ta in gand mai des mi-a aparut,
Iar lacrima din suflet pe chip s-a aratat –
Eu fara tine sunt si ca si ieri sunt trist.
Si cerul m-a vazut cum plang de dorul tau
Si s-a-ncruntat si el, si plange ca si mine,
Si curg siroaie-ntregi caci viata mea e-un hau,
Nimic nu mai zambeste, nimic nici de la tine…
Si uite-asa de ieri cu lacrima pe zambet,
Cu chipu-ndurerat si glasul tremurand,
Cu visul langa mine si cu speranta-n gand –
Eu inca te iubesc…
Dar de la dragostea din mine si pan’ la cer e mult,
Nu-i stea sa ma ajute, si soarele e mut,
Nimic nu ma incanta si nimeni nu-mi vorbeste –
Caci dupa cum se spune – ca mine (nimeni) nu iubeste!
Nici luna cea timida nu pare sa mai creada
Ca tu imi vei zambi si suferinta o vei stinge,
Nimic nu mai conteaza, nimic nu ma atinge
Caci sunt trantit de mult de viata asta cruda.
Dar inca sper, oceanul sufletului meu este imens,
Si ca si cerul – acum mai plang, dar cred –
Ca viata mea e lunga si – poate cu un sens –
Asa c-arunc un zambet ca doar ce-am sa mai pierd!!!
Andrei Comanesteanul (Lazar)
Astazi, 31.03.2008 - pentru tine…
Privirea ta in gand mai des mi-a aparut,
Iar lacrima din suflet pe chip s-a aratat –
Eu fara tine sunt si ca si ieri sunt trist.
Si cerul m-a vazut cum plang de dorul tau
Si s-a-ncruntat si el, si plange ca si mine,
Si curg siroaie-ntregi caci viata mea e-un hau,
Nimic nu mai zambeste, nimic nici de la tine…
Si uite-asa de ieri cu lacrima pe zambet,
Cu chipu-ndurerat si glasul tremurand,
Cu visul langa mine si cu speranta-n gand –
Eu inca te iubesc…
Dar de la dragostea din mine si pan’ la cer e mult,
Nu-i stea sa ma ajute, si soarele e mut,
Nimic nu ma incanta si nimeni nu-mi vorbeste –
Caci dupa cum se spune – ca mine (nimeni) nu iubeste!
Nici luna cea timida nu pare sa mai creada
Ca tu imi vei zambi si suferinta o vei stinge,
Nimic nu mai conteaza, nimic nu ma atinge
Caci sunt trantit de mult de viata asta cruda.
Dar inca sper, oceanul sufletului meu este imens,
Si ca si cerul – acum mai plang, dar cred –
Ca viata mea e lunga si – poate cu un sens –
Asa c-arunc un zambet ca doar ce-am sa mai pierd!!!
Andrei Comanesteanul (Lazar)
Astazi, 31.03.2008 - pentru tine…
marți, 19 februarie 2008
Aici sunt eu...
Aici sunt eu, tu esti colea
Departe, dar aproape de inima mea,
Ma chemi, ai vrea sa fiu cu tine,
Ma vrei, dar nu stiu cum sa fac sa fie bine…
Inchid ochii, pentru mine Raiul se deschide,
Ma tii de mana si-mi zambesti intr-una,
Ma iubesti pentru ca cerul ti-a cerut asa,
Nu-mi dai drumul la mana pentru a nu ma pierde!
Si el, copilul tau dragut ma place,
Ar vrea in brate sa il port la joaca,
Sa ne privim si s-alergam intr-una,
Dar ce sa fac – eu sunt aici si voi colea!
Mi-e greu, nu-i viata ce-mi doresc eu,
Nu e iubirea mea aproape de mine,
Nici muntii nu ma mai privesc cu drag
Caci eu nu-s eu si totusi - eu!
Andrei Comanesteanul, astazi, 19.02.2008
Departe, dar aproape de inima mea,
Ma chemi, ai vrea sa fiu cu tine,
Ma vrei, dar nu stiu cum sa fac sa fie bine…
Inchid ochii, pentru mine Raiul se deschide,
Ma tii de mana si-mi zambesti intr-una,
Ma iubesti pentru ca cerul ti-a cerut asa,
Nu-mi dai drumul la mana pentru a nu ma pierde!
Si el, copilul tau dragut ma place,
Ar vrea in brate sa il port la joaca,
Sa ne privim si s-alergam intr-una,
Dar ce sa fac – eu sunt aici si voi colea!
Mi-e greu, nu-i viata ce-mi doresc eu,
Nu e iubirea mea aproape de mine,
Nici muntii nu ma mai privesc cu drag
Caci eu nu-s eu si totusi - eu!
Andrei Comanesteanul, astazi, 19.02.2008
sâmbătă, 16 februarie 2008
Batranetea...
Simt batranetea cum apasa pe mine
Ca o trasura ce-abia se mai urneste,
Un grau trecut ce parca nu mai trebuie –
Asa ma simt eu – la asfintitul vietii!
Nici soarele nu-mi mai clinteste privirea,
M-a obosit candva chiar fericirea
M-a parasit ce-i drept prea devreme –
Dar poate asa este-n lume!
Urasc si ploaia, ganduri ma apasa
Privesc trecutul ca pe-o floare,
O floare trista si cu multe lacrimi,
Un ghiocel udat de patimi!
Era frumos ce-i drept sa mai fiu tanar,
Dar supararea m-a orbit de tot,
Nu mi-am dorit nici sa mai fiu iubit
Si-am inceput sa fiu prieten c-un pahar!
Dar tineretea – lacrima si patimi,
Un timp al nimanui de-acum,
Un glas ce parca e pierdut -
Doar in trecut!!!
Si batranetea – doar ea ma tine-n brate,
Nu ma iubeste, dar nici nu ma mai lasa –
E singura ce inca nu m-a parasit –
Dar poate pentru ca nu m-a iubit!
Si uite-asa trecut cu soare risipit
In viitor ajung imbatranit,
Luceafarul de-acuma nu mai este,
Doar un copil ce nu mai creste!
Andrei Comanesteanul, astazi 17.02.2008
Ca o trasura ce-abia se mai urneste,
Un grau trecut ce parca nu mai trebuie –
Asa ma simt eu – la asfintitul vietii!
Nici soarele nu-mi mai clinteste privirea,
M-a obosit candva chiar fericirea
M-a parasit ce-i drept prea devreme –
Dar poate asa este-n lume!
Urasc si ploaia, ganduri ma apasa
Privesc trecutul ca pe-o floare,
O floare trista si cu multe lacrimi,
Un ghiocel udat de patimi!
Era frumos ce-i drept sa mai fiu tanar,
Dar supararea m-a orbit de tot,
Nu mi-am dorit nici sa mai fiu iubit
Si-am inceput sa fiu prieten c-un pahar!
Dar tineretea – lacrima si patimi,
Un timp al nimanui de-acum,
Un glas ce parca e pierdut -
Doar in trecut!!!
Si batranetea – doar ea ma tine-n brate,
Nu ma iubeste, dar nici nu ma mai lasa –
E singura ce inca nu m-a parasit –
Dar poate pentru ca nu m-a iubit!
Si uite-asa trecut cu soare risipit
In viitor ajung imbatranit,
Luceafarul de-acuma nu mai este,
Doar un copil ce nu mai creste!
Andrei Comanesteanul, astazi 17.02.2008
Poezii
pentru mine poezia e ceva frumos, care vine de la sine, din interior, nu e dictat de nimeni, nu e cerut de nimeni. totul se intampla fara voia cuiva!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
