iar daca luna apune si dragostea rasare...
steaua fericirii mi-este aproape,
tu departe, pierduta prin cuvinte,
eu aici, ratacit de adevar prin vise...
pe raul vesniciei a mai aparut un nume
e numele meu in carausia vietii,
o pata vesela-trista pe pierdeaua infinitului,
chip nelegiuit in dimensiuni necunoscute!
soare...a fost odinioara in zambetul meu,
am calatorit cu el pe aleea copilariei,
am depasit tristetile prin forte proprii,
am ajuns sa traiesc prin vise mereu!
viata...vesnic incununata de lacrimi, bucurii, tristeti...si nu in ultimul rand...dragoste!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu