vineri, 25 aprilie 2008

Sa fiti fericiti...

Iubire sa fie si numai fericire,
Lumina in suflet si fara de ura,
Si doar bucurie pe chipuri s-apara,
Sa fie-ntr-un ceas bun aceasta Inviere.

Va doresc s-aveti parte numai de fericire, sanatate si bucurie in suflet si doar zambete pe chipurile voastre. Acestea vi le-am zis si in versuri si totusi parca as vrea sa mai zic ceva – Iubiti-va. O viata aveti. Cu respect, al vostru, Andrei Lazar

Dedicatie pt prietenii mei, astazi, 26.04.8

luni, 21 aprilie 2008

Hoinar...

Printre stele am sa caut intruna
Pana voi gasi linistea sufletului,
Printre ganduri am sa hoinaresc de-acuma
Pentru ca m-ai dat uitarii.

Voi vizita momentele trecutului,
Voi alerga fiecare clipa frumoasa,
Impreuna vom fi iarasi
Chiar daca doar in vis si nu in viata.

Sunt vesel, tristetea se simte doar in voce,
Aceasta voce ce oricand o pot pierde si pe ea
La fel cum te-am pierdut pe tine,
Dar nu imi pasa atat cat in suflet va bate dragostea.

La urmari nu vreau sa gandesc,
Asa cum niciodata n-am sa pot sa te urasc,
M-ai lasat ca un pustnic in viata,
Singuratic si fara zambete pe fata.

Mi-ai rapit si ultima speranta de-a fi fericit
Si cat imi doream si eu sa cred ca sunt iubit,
Dar totul s-a dovedit a fi doar o iluzie,
Iluzie ce parca vrea sa-mi ataseze si-o perfuzie.

Si rad, atat mi-ar mai lipsi, perfuzia,
Si chiar ca pot sa zic ca sunt hoinar,
Un nimeni ratacind pe-acest pamant,
Un suflet ce se afla-ntr-un pahar.

Andrei Lazar (Comanesteanul) – astazi, 21.04.208

luni, 7 aprilie 2008

Ea …iubirea mea!

Intr-o clipa de iubire
Pe un strat de fericire
Stau si te privesc pe tine
Cum privesti si tu la mine!

Intr-un glas de randunica
Aflu despre-a mea iubita,
Vad pe cer ca pe o stea
Ce frumoasa-i fata mea!

Si departe, in desert,
Mi te vad ca pe-o cadana,
Esti draguta, asta-i cert,
Mai ceva decat o zana!!!

Iar la mare cand privesc
Vreau sa-ti zic ca te iubesc,
Si cand ochii mi-i stropesc
Parca vad ca nu visez!

Esti atata de aproape,
Intr-o casa, minunata,
Imi zambesti ca si un soare –
Insa esti si alintata!

………………………

Dara lumea o iubeste
Caci intr-una ea zambeste
Si pe toti chiar ii ajuta -
Parc-ar fi o mama Sfanta!!!

Cu dragoste, Andrei Comanesteanul, (Lazar) azi, 07.04.2008

luni, 31 martie 2008

Andrei Lazar (Comanesteanul)

Bibliografie:

Născut pe 10 noiembrie 1984, în Iaşi

Debut literar în revista liceului, cu poezii – înca din primul an de liceu – 1999.

Decembrie 2004, debut cu poezie pe un site local „La trandafirul proaspat” de unde este izgonit din anumite motive pe care le păstrează secret;

Ianuarie 2005 debut cu poezie pe „club literar poezia” - [http://incercariliterare.club.ro], club în care este membru activ şi în present.

Sfârşitul lunii februarie a anului 2005 i-a adus debutul literar pe site-ul de literatură www.poezie.ro, cu poezia “Sortirea”.

Scriitor romantic, a elogiat suferinţa şi iubirea aşa cum el însuşi a trăit-o.

De ieri, de azi – si mai mereu!!!

De ieri si pana azi iubirea m-a tot necajit,
Privirea ta in gand mai des mi-a aparut,
Iar lacrima din suflet pe chip s-a aratat –
Eu fara tine sunt si ca si ieri sunt trist.

Si cerul m-a vazut cum plang de dorul tau
Si s-a-ncruntat si el, si plange ca si mine,
Si curg siroaie-ntregi caci viata mea e-un hau,
Nimic nu mai zambeste, nimic nici de la tine…

Si uite-asa de ieri cu lacrima pe zambet,
Cu chipu-ndurerat si glasul tremurand,
Cu visul langa mine si cu speranta-n gand –
Eu inca te iubesc…

Dar de la dragostea din mine si pan’ la cer e mult,
Nu-i stea sa ma ajute, si soarele e mut,
Nimic nu ma incanta si nimeni nu-mi vorbeste –
Caci dupa cum se spune – ca mine (nimeni) nu iubeste!

Nici luna cea timida nu pare sa mai creada
Ca tu imi vei zambi si suferinta o vei stinge,
Nimic nu mai conteaza, nimic nu ma atinge
Caci sunt trantit de mult de viata asta cruda.

Dar inca sper, oceanul sufletului meu este imens,
Si ca si cerul – acum mai plang, dar cred –
Ca viata mea e lunga si – poate cu un sens –
Asa c-arunc un zambet ca doar ce-am sa mai pierd!!!

Andrei Comanesteanul (Lazar)
Astazi, 31.03.2008 - pentru tine…

marți, 19 februarie 2008

Aici sunt eu...

Aici sunt eu, tu esti colea
Departe, dar aproape de inima mea,
Ma chemi, ai vrea sa fiu cu tine,
Ma vrei, dar nu stiu cum sa fac sa fie bine…

Inchid ochii, pentru mine Raiul se deschide,
Ma tii de mana si-mi zambesti intr-una,
Ma iubesti pentru ca cerul ti-a cerut asa,
Nu-mi dai drumul la mana pentru a nu ma pierde!

Si el, copilul tau dragut ma place,
Ar vrea in brate sa il port la joaca,
Sa ne privim si s-alergam intr-una,
Dar ce sa fac – eu sunt aici si voi colea!
Mi-e greu, nu-i viata ce-mi doresc eu,
Nu e iubirea mea aproape de mine,
Nici muntii nu ma mai privesc cu drag
Caci eu nu-s eu si totusi - eu!

Andrei Comanesteanul, astazi, 19.02.2008

sâmbătă, 16 februarie 2008

Batranetea...

Simt batranetea cum apasa pe mine
Ca o trasura ce-abia se mai urneste,
Un grau trecut ce parca nu mai trebuie –
Asa ma simt eu – la asfintitul vietii!

Nici soarele nu-mi mai clinteste privirea,
M-a obosit candva chiar fericirea
M-a parasit ce-i drept prea devreme –
Dar poate asa este-n lume!

Urasc si ploaia, ganduri ma apasa
Privesc trecutul ca pe-o floare,
O floare trista si cu multe lacrimi,
Un ghiocel udat de patimi!

Era frumos ce-i drept sa mai fiu tanar,
Dar supararea m-a orbit de tot,
Nu mi-am dorit nici sa mai fiu iubit
Si-am inceput sa fiu prieten c-un pahar!

Dar tineretea – lacrima si patimi,
Un timp al nimanui de-acum,
Un glas ce parca e pierdut -
Doar in trecut!!!

Si batranetea – doar ea ma tine-n brate,
Nu ma iubeste, dar nici nu ma mai lasa –
E singura ce inca nu m-a parasit –
Dar poate pentru ca nu m-a iubit!
Si uite-asa trecut cu soare risipit
In viitor ajung imbatranit,
Luceafarul de-acuma nu mai este,
Doar un copil ce nu mai creste!
Andrei Comanesteanul, astazi 17.02.2008

Alege tu...

mi-au inghetat degetele de frig
dar inima tresare-ntruna
mai calda ca acum nu am vazut-o niciodata -
chiar de afara-i ger!

or fi de vina ochii tai nastrusnici
ce al meu chip nu au putut a-l privi,
or fi de vina sentimentele acide
ce m-au facut sa cred in tine chiar inainte de-a rade?

o fi, tot ce-i posibil fata draga,
dar eu si sufletul mil pun pe tava,
si ti-l ofer cu tot cu sentimentele-mi curate -
cu viata mea si visele-mi nepatate!!!

de-acum - ramane tu ca sa alegi de vei iubi
acel ce tie ti-a cazut in brate -
ramane de-a incepe-a ma privi
si de-a-mi vorbi cu multa dragoste!!!!

iar daca nu, alunga-ma departe, tu,
si zi-mi in fata de durerea vietii tale,
nu ma lasa sa sufar ne-ncetat -
arata-mi dragostea ce ai tinut secret!!!

astazi, 17.10.2007

Andrei Lazar - Comanesteanul

Contradictie…

Rasare soarele si luna
Dar sufletul imi este trist,
Nu cred sa fi-ntalnit fericirea
Caci totul pare ca a asfintit!

Zambeam mai ieri cand ma gandeam la tine
Cum prin nameti te indreptai spre mine,
Dar azi nu pot decat sa ma-ntristez
Si la trecut sa reflectez!

A fost ceva frumos, insa vremelnic,
Mult prea putin a mai durat iubirea,
Iar in prezent imi mangai nenorocirea
Caci trist raman de-acuma vesnic.

Si totul pare-o contradictie
Cu du-te – vino mai mereu,
Ba sunt iubitul de-altadata,
Sau poate nu, caci nu ma vrea!
Si uite-asa iar plang in noapte
Cu gandul la ce-a fost candva,
Si ma amuz si rad prosteste
Caci mi-e sortit sa fug intr-una!

Andrei Comanesteanul, astazi 16.02.2008

Poezii

pentru mine poezia e ceva frumos, care vine de la sine, din interior, nu e dictat de nimeni, nu e cerut de nimeni. totul se intampla fara voia cuiva!